28 septembrie 2007

Un om adevarat

Interviu cu Neagu Djuvara. De citit.

Cele mai frumoase fotografii stiintifice

Fotografii foarte frumoase adunate din lumea stiintei (de faimoasele echipe de cercetatori occidentali, care n-au deloc astampar :P ).

25 septembrie 2007

Parte de carte

Una dintre cele mai bune carti ale omenirii, Arta Razboiului a lui Sun Tzu, este citita de Paris Hilton, un cunoscut om de stiinta din State.
Ai carte, ai parte!

20 septembrie 2007

Un meteorit a lovit week-end-ul trecut

In Peru.
Uitasem, luat cu treburile si preocupari diverse, ca totusi sansele sa fii lovit de un meteorit nu sunt egale cu zero. A picat un meteorit, week-endul trecut, in Peru, a facut o gaura in pamant, a bagat cateva mii de oameni in sperieti, ba se pare ca a si intoxicat niste localnici cu sulf si alte gaze naspa ("meteoritul imputit" ii va ramine numele, probabil).


Acum nu ca m-as alarma, pentru ca sansele sa ma loveasca pe mine un meteorit sunt tot alea (sau poate mai mici? - ca nici meteoritii astia nu pocnesc asa, pe oricine :D ), dar e util sa ne reamintim cam care e locul nostru in lume si ce pericole ne pasc. Bu hu hu!

Grecia - table of holiday contents

Pentru cine doreste sa se informeze despre cam cum arata o vacanta in Grecia, o colectie de post-uri exceptionale, grupate cronologic :)
Lectura + poze placute!

19 septembrie 2007

Atena

O poza face mai mult decat o mie de cuvinte, deci 20 de poze... cam cat 20.000 de cuvinte vechi (2 cuvinte noi).

Atena reprezinta latitudinea cea mai sudica pe care am atins-o pana acum in viata (aproximativ 38° nord, Romania fiind pe la 45°). Date fiind aceste conditii, un sfat bun pentru cei care doresc sa viziteze orasul vara e sa mearga cat mai de dimineata in aceasta aventura, pentru ca dupa 11:30 temperatura urca foarte mult. Marea e si ea aproape, deci indicele de comfort termic (temperatura+umezeala ridicate) o sa va dea niste palme dupa ceafa de nu o sa va vedeti.

Am stat doar 6 ore in Atena, cam de la 8 la 14. Oricum, Acropolis se deschide la 9, deci daca vrei sa-ti incepi ziua cu asa ceva trebuie sa astepti pana atunci.

Atena e un oras imens, si ca intindere, si ca populatie. are aproape 4 milioane de locuitori, cu tot cu suburbiile, miliarde de blocuri, vile, cladiri de birouri, hoteluri, monumente, etc.


Imagini luate de pe Acropolis:

Odeonul lui Herodes Atticus

Areopagul (bolovanul din centru-dreapta pozei) si vedere panoramica a Atenei
(se observa stratul de fum in zare, de la incendiile din Pelopones;
oricum, Atena e cel mai poluat oras din Europa)

Templul Athena Nike (Atena victorioasa - Just do it!)

Coloana pregatita de cutremur

Pe Acropolis se munceste de zor la restaurarea ansamblului. Nu stiu daca vor sa-l refaca la stadiul de acum 2500 de ani sau la unul mai recent. Aparent vor termina in 2019...

Parthenon-ul - si aici se munceste

Erechteion-ul

Macarale, rad in soare si langa Parthenon

Bucati de istorie ce asteapta reconditionarea si reamplasarea la locurile lor

Theseion-ul (templul lui Hefaistos, zeul mestesugarilor; astazi el ar fi zeul instalatorilor si al IT-ului )

Forumul roman (construit dupa transformarea Greciei in provincie romana)

Turnul Vanturilor, din Forumul roman

Toate ruinele de mai sus sunt din marmura. Marmura cat vezi cu ochii. Daca mergeti pe Acropolis, sa va luati incaltari anti-derapaj pentru ca pietrele pe care calcati sunt atat de lustruite de multitudinea de vizitatori ca au devenit lucioase si alunecoase (vezi imaginea de mai jos de pe Areopag - la fel e si pe Acropolis).


Terasa din Plaka (cartierul central). Ventilatorul din imagine imprastie stropi foarte fini de apa care, pe caldura aia, umezesc placut clientu'

Parlamentul Greciei

Hotelul de 5 fitze Grande Bretagne (cred ca i-au dat numele asta ca sa impace
si capra englezeasca si varza frantuzeasca)

Tramvaiul (metroul usor?) din Atena.
Data viitoare ma voi urca in el, sa vad daca are si jacuzzi...
Schimbare de garda la Parlament (mi-a fost mila de baietii aia, imbracati bine pe canicula si obligati sa stea nemiscati cateva ore, intre schimburile de garda)

This is Thermopyles!!!
Aici au luat spartanii o bataie glorioasa de la persi

Vedeam Olimpul la apus / Departe-n zari albastre dus...

Cu aceste poze se termina relatarea unei frumoase vacante grecesti.
Dupa Atena, am mai stat vreo 3 zile la plaja, fiind relativ morti de oboseala dupa atatea excursii prin tara ouzo-ului (hâc), a berii Mythos, a lu' tzatziki si a lu' suvlaki, a nisipului fin si incins, a caldurii sufocante si a peisajelor paradisiace.

Cand am plecat vremea era mohorita, ploua si era racoare. La intrarea in tara, o vreme la fel de "vesela" tinea parca sa ne reaminteasca ca "gata concediul! inapoi la munca!".

17 septembrie 2007

Too much... will kill you

Dalia zice ca "Too much love will kill you". De fapt zice Queen.

Azi am citit (iar) ca a mai murit cineva, in China, pe motiv ca "too much net has killed him". Am mai auzit din astea, cu disperati care stau pe net sau la jocuri (sau ambele, simultan) pana cad lati pe jos.

Exagerarile astea nu duc la nimic bun. O cantitate prea mare din ceva nu e buna. Bine, nici o cantitate prea mica nu poate fi satisfacatoare. Calea de mijloc e cea mai buna.

A bon entendeur, salut :)

Da ce-am, bai nene, azi, numai banalitati debitez...

Skiathos

A 4-a zi a vacantei mele grecesti a insemnat o croaziera de 3 ore din portul Glyfa catre insula Skiathos. Din punctul de vedere al spectaculozitatii peisajelor, a fost probabil ziua cea mai frumoasa din tot sejurul.

Am plecat de dimineata, pe la 6, din Paralia (care, by the way, inseamna "plaja" in greceste, deci e plin de paralii pe acolo), cu micul dejun la pachet. Era un foarte mic dejun, deoarece cuprindea doar doua sandwich-uri, un ou fiert si un suc mic. In fine, nu traim ca sa mancam, ci mancam ca sa ne plimbam.

Dimineata in port, peisaj de vis:



Odata plecat vaporul care facea legatura intre Glyfa si Skiathos, am inceput sa ne bucuram de racoarea relativa oferita de briza marii. Era in jur de ora 10 si deja erau cam 33-34 de grade.
In timpul calatoriei, un nene grec care anima atmosfera pentru turistii de pe vapor tot indemna lumea sa topaie pe muzici grecesti, de parca cineva care s-a trezit la 6 dimineata are chef la 10 sa topaie. Eu unul n-am avut, dar asta nu inseamna ca nu s-a dat muzica tare, ca sa se auda bine, inclusiv pe malurile aflate la 1-2 km (aprecierea mea) de vapor.


"Everybody OK???", intreba nenea grecu', altfel simpatic. "Yeeaaahhhh", raspundea o parte a publicului, respectiv "Hmmmm" (eu, in gind, tot in engleza). "Bravoo!" aprecia el atmosfera creata. Simpatic, mai ales ca astfel am avut si io ocazia sa aud pentru a 1.234.674-a oara Zorba grecul.

Pe acest fond de justificata si generalizata veselie, am mai prins cateva cadre interesante:



Intre timp pe vas atmosfera se incinsese rau de tot, in sensul ca animatorul grec turna Metaxa, dintr-o sticla de vreo 5 litri, dansatoarelor si dansatorilor care topaiau mai convingator pe scena improvizata. Dupa ce am vazut niste mamaici dansand lasciv si avand chiar tentative de strip-tease pentru a obtine niste coniac, am simtit si eu nevoia sa beau cativa litri de Metaxa. Din pacate stocul de alcool de pe vapor se subtiase simtitor, asa ca n-am mai apucat. "Everybody OK?"... "Bravoo!"

Dupa 3 ore de navigare, am ajuns in insula Skiathos. Aici, diversi cetateni din toata lumea, care cu siguranta nu traiesc din ajutoare sociale, si-au parcat iahturile scumpe, sfidandu-i astfel pe proletarii, din toate tarile, care nu s-au unit cand era cazul.


Skiathos este superba, merita vizitata, macar cu ocazia unei croaziere de 1 zi. Nu am o idee precisa despre cat ar costa un sejur cu cazare in Skiathos, dar am inteles ca e destul de scump, fiind o locatie mai "de fitze". Se pare ca insusi Pierce Brosnan, faimosul agent 0,07, era in zilele acelea pe insula, pregatindu-se (evident) sa mai filmeze ceva. Pana sa aflu ce filma el, am mai filmat eu...


Una din bunatatile din insula mentionata este plaja, cea mai buna plaja pe care am fost eu vreodata: nisip fin, parasolare din stuf, intrare extrem de lina in mare (mergi vreo 100 de metri pana sa-ti ajunga apa la nivelul umerilor; in cazul meu, vreo 150-200 metri), inconjurata de conifere. Coniferele respective (cred ca erau pini) aveau calitatea de a oferi o umbra destul de racoroasa, comparativ cu infernul din bataia soarelui de august. Dealtfel, plaja pe care am vazut-o se cheama Koukounarias (conifere, in greceste).



Pe seara, inapoi cu vaporul spre continent. Lume bronzata, vesela, satula, cosmopolita: greci, romani, sarbi, croati, nemti, polonezi, poloneze, romance, etc.

La debarcare, gazda noastra de pe vas voia sa se asigure ca ne-am simtit bine: "Everybody OK???" "Bravooo!"


Pe la 11 seara am ajuns inapoi in Paralia Katerini, exact la timp sa (nu mai) avem timp sa ne odihnim inainte de excursia la Atena, care incepea la 2 noaptea. Ca sa ajungi la Atena dimineata, e de preferat sa parcurgi cei 450 de km la lumina lunii. Si e bine sa vizitezi Atena dimineata, altfel te cam coci in soarele arzator.

15 septembrie 2007

Meteora

A treia zi a vacantei in Grecia a insemnat o excursie la "faimoasele" manastiri de la Meteora. Intre ghilimele am pus cuvantul utilizat de ghidusa noastra ori de cate ori vedeam ceva sau treceam pe langa vreun loc/monument "faimos, renumit". La un moment dat incepusem sa facem misto de ea, ca nu prea varia vocabularul: "si acum, stimati turisti, ne aflam pe faimosul drum national 75"; "atentie, in dreapta, crescand pe un sol pietros alcatuit din renumitii bolovani de Grecia, avem faimosii maslini, care produc renumitele masline grecesti, din care se extrage binecunoscutul ulei de masline"; "popasul urmator il vom face la celebrul Shell". In fine, mici rautacisme de oameni aflati in concediu :)


Faimosul munte Olimp (2900 m, cel mai inalt din Grecia) domina majestuos fotografia de mai sus, facuta din autocar (se pot remarca si reflexiile din geamul care se interpunea intre aparatul meu foto si proprietatile imobiliare ale colegilor zei).
Olimpul se afla cam la 20 de km de Paralia Katerini. Cum afara era foarte cald, marea aproape si umezeala mare in aer, in niciuna din zile nu am reusit sa vad Olimpul decat intr-o ceata, mai deasa sau mai vaga, cauzata de evaporarea apei marii. Cred ca motto-ul oricarei excursii in Grecia, in perioada iunie-august, poate fi "caldura si umezeala mare, mon cher!"

Drumul de la Katerini la Meteora a durat vreo 3 ore, timp in care am trecut prin cheile unui rau numit Tembi, care cica e cel mai important din Grecia, dar care mi s-a parut micut rau. La cat de des ploua acolo poate era de asteptat ca cel mai important rau sa fie cam cat jumatate din Dambovita pe timp de seceta.

Castelul de la Platamonas, aflat aproape de malul marii, la vreo 30 de km sud de Katerini, a fost construit de venetieni cu muuult timp in urma, in Evul Mediu, cam in perioada cruciadelor, cand cavalerii occidentali au venit prin Balcani, in drumul lor catre Ierusalim, pentru a se lupta cu musulmanii. Ma rog, cavalerii treceau prin Bizant si uitau uneori sa mai plece, spre nemultumirea localnicilor care credeau ca astia erau chititi sa ocupe teritorii musulmane, nu crestine!


Meteora te impresioneaza prin cadrul natural iesit din comun, in primul rand, si apoi prin manastirile amplasate in cele mai inaccesibile locuri cu putinta. Istoria spune ca, dupa ocuparea teritoriilor acestora de catre otomani, multi calugari ortodocsi s-au refugiat in locuri care de care mai greu accesibile. La Meteora, dupa cum se vede si din pozele de mai jos, era destul de greu sa manevrezi trupe... Am inteles ca la ridicarea acestor manastiri, dura cativa zeci de ani caratul materialelor de constructie si vreo cateva luni sa se ridice efectiv manastirea.

Stiu ca e un cliseu, dar imaginile nu surprind decat partial spectaculozitatea peisajului si a cladirilor...




Manastirea Marele Meteor, cea mai importanta din ansamblu...


Curtea interioara a Marelui Meteor...


Manastirea Varlaam... (cred)


Evident, si aici turistul este imbiat de un atelier de icoane aflat la poalele masivului sa cumpere iconite, suveniruri, brelocuri cu sfinti, etc. Preturile variaza intre 17.000 de Euro (pentru poarta pictata de mai jos, care in ciuda pretului nu face parte din patrimoniul national si nu riscati sa va umfle politia de frontiera daca va prinde cu ea in portbagaj) si 1, 2 euro pentru iconite foarte micute sau chestii cu magnet de pus pe frigider.



to be continued :)

14 septembrie 2007

Ελληνική Δημοκρατία

Elliniki Dimokratia - Republica Elena.

(continuarea unui post anterior)

A doua zi in Grecia am petrecut-o intr-un mod extrem de placut: autocar, vapor, autocar, hotel. Dupa o scurta calatorie de la Serres la Uranopolis, statiunea din care se fac imbarcarile pentru croazierele catre muntele Athos, ne-am urcat in vasul care efectua zilnic respectiva croaziera. In timpul acestei calatorii am dat, pentru prima data (in viata), cu ochii de Marea Egee.


Cei care au fost pe acolo stiu ca pe muntele Athos nu au voie femeile. Si nici barbatii, daca nu au aprobare de la Patriarhie sau de nu mai stiu unde. Iar ca turistii sa nu fie complet dezamagiti si sa mai piarda Grecia ceva din PIB-ul generat de turism, se accepta totusi ca vasele sa navigheze de-a lungul coastelor peninsulei Athos, dar la nu mai putin de 500 de metri. Banuiesc ca aceasta distanta a fost calculata astfel incat calugarii de la Sfantul Munte sa nu fie tentati sa se uite pe geamuri dupa turiste care fac plaja pe copertinele vapoarelor. Desi, la ce tehnologie au binoclurile in ultima vreme...


De departe, manastirile par interesante, ca arhitectura si locatie pe cele mai imposibile stanci, unele dintre ele. Asa cum aveam sa constat mai incolo si la Meteora, calugarii greci au inventat alpinismul.




Mare, pescarusi flamanzi care vanau si ei o bucatica de biscuite, o maslina, o atentie, soare orbitor, caldura sufocanta. Liniste. Se auzea doar huruitul motoarelor ambarcatiunii in care eram si zgomotul valurilor create in siajul navei.

Pe nava, un mic exemplu de kitsch nu putea lipsi, totusi...


Dupa amiaza am pornit spre Thessaloniki, pe care nu l-am vazut decat din mers, cu exceptia unui mic popas la Turnul Alb, principalul monument din oras si care dateaza din epoca ocupatiei otomane, folosit pe atunci ca puscarie.


Seara am ajuns in Paralia Katerini, care este o frumoasa statiune romaneasca pe malul Egeei, vizitata uneori si de greci. Greci care, pentru a se descurca acolo, au invatat si romaneste, ba unii mai perspicaci au prins si cateva cuvinte in engleza. Oricum, sunt foarte multi romani acolo, si nu doar turisti, ci si patroni de restaurante, magazine si nu m-ar mira sa aiba si hoteluri.
Meniuri in romana te ajuta sa te decizi mai usor ce vrei sa alegi intre cele 2-3 feluri principale de mincare greceasca sau, daca ti-e dor de mincarea traditionala romaneasca, au chiar si stramoseasca pitsa, scrisa chiar asa, dar cu litere grecesti (pizza e stramoseasca in sensul ca unii din stramosii nostri sunt de la Roma).

Cum biletul nostru includea si cateva excursii prin Grecia (ca n-as fi suportat sa ma duc sa stau 7 zile la soare pe plaja, ca o placinta), in urmatoarele 3 zile n-am avut liniste: am mers cu autocarul de am capiat, am parcurs miliarde de kilometri de la Paralia la obiectivele respective, dus-intors, ne-am bucurat de zapuseala infernala de afara si din Setra, am transpirat tone de apa, am baut kilotone de apa plata (nu gasesti apa minerala in Grecia), am infulecat tzatziki si suvlaki si gyros, am baut bere.

Dar despre toate acestea, in episodul viitor. Ramineti aproape pentru ca, evident, nici nu stiti ce pierdeti.