Acum 15 ani am fost 2 saptamani cu colegii in Franta, la o actiune de infratire intre licee. Liceul la care am studiat tocmai devenise frate cu un liceu catolic din Bayonne (sud-vestul Frantei).
Trecand de primele impresii pe care orice roman le-a avut la contactul cu Occidentul in perioada aceea de dupa 1990 - impresii cauzate de socul revelatiei ca dincolo de granita maghiara, spre vest, in Austria, Germania, Italia, Franta exista o Civilizatie - am perceput un sentiment de superioritate acut manifestat de occidentali fata de noi. Ne-am simtit tot timpul, si am si fost incurajati in sensul asta, ca niste rude sarace de la tara venite cu caruta la oras sa ne vizitam verisorii dotati cu masini si case scumpe, care traiesc din cumparaturile saptamanale din supermarket-uri lucioase, cu marfuri lucioase asezate pe rafturi lucioase.
E adevarat ca excursia noastra a fost sponsorizata de francezi, care ne-au platit motorina pentru autocar. Ne-au cazat, ne-au dat de mancat si de baut, ne-au plimbat in zona.
Am participat si la slujba catolica de Paste: ei au venit cu biserica, cu preotul, cu lumanarile, cu azima, noi am venit cu o curiozitate imensa, prilejuita de natura evenimentului, si ne-am facut cruce pe stil ortodox, sub privirile ingaduitoare si zambitoare ale francezilor.
Am vizitat o zi orasul San Sebastian din Spania. Sotia gazdei mele a ramas in masina pentru ca "spaniolii astia mai sparg masini!". Pe vremea aceea (1993) am senzatia ca nu emigrasera inca prea multi romani in Franta...
Oamenii care m-au gazduit, o familie de profesori, aveau o colectie de CD-uri puse frumos pe suport. Erau cam 40-50. 15 dintre acestea (le-am numarat) erau albume de-ale lui Gheorghe Zamfir...
Dupa alti cativa ani, tot in Franta. Vant puternic, hoarde de cersetori la Paris - imaginea romanilor in Franta nu rezista. All-weather theft.
Desi nu aveam motive, ma simteam cam jenat cand eram intrebat din ce tara sunt...
Cati francezi sau italieni mai au CD-uri cu Zamfir? Si, eventual, cate din acestea s-au mai zgariat odata cu trecerea vremii?
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
3 comentarii:
Eu am fost acum 30 de ani in Ungaria , o scurta vizita de o zi, si mi s-a atras atentia sa nu scot nici un cuvat romanesc , mai bine in engleza, sau daca nu stiu mai bine sa tac .
cu toate ca am fost in aceeasi clasa cu tine nu am stiut niciodata ce s-a intamplat in acea excursie. acum ca am citit sunt bucuroas(a) ca nu am fost atunci in Franta. iti multumesc pentru aceasta destainuire.
Mai bine ca n-ai fost, a fost nasol de tot: civilizatie, strazi luminate abundent noaptea, oameni cumsecade, propseritate, bunacuviinta. Bleah :P
Trimiteți un comentariu